Un vis

Nimic pe lumea asta nu e gratis... Expresia asta am auzit-o de când mă jucam cu păpușile Barbie și încetcam să le împletesc părul încâlcit. Dar am început să înțeleg această expresie pe măsură ce creșteam și aveam deja o serie de dorințe. Deși erau mici erau importante pentru mine, poate îmi doream numai un nou ghiozdan sau o bicicletă nouă. Cel puțin credeam că sunt importante până am realizat că am nevoie de ceva mai mult decât lucrurile materiale, ceva care să mă facă fericită mai mult timp, ceva de care aveam nevoie dar și ceva care să-mi schimbe viața în bine, ceva de care să-mi amintesc toată viața de el. Și așa au apărut visele. Am crezut că e ușor să le obții la fel ca și dorințele când eram mică " spuneam un te rog frumos mami, promit că o să fiu cuminte și o să-mi fac curat în cameră și că nu o să mai sparg geamul de la bucătărie " dar nu era chiar așa. Visele nu pot fi cumpărate  și nu ți le pot da oamenii din burtă.  Trebuie să faci  ceva pentru ele. E ca și cum trebuie să urci în copac că să culegi cele mai bune fructe din vârf. Visele aduc cu ele un "pomelnic" de instrucțiuni care conțin anumite atribuții ale oamenilor: răbdare, muncă, perseverență, educație, efort,optimism . Iar dacă ceva scârție printre atribuțiile apare opusul visului și anume eșecul. Dar și acesta e un pas mai aproape de vis, îți arată calea pe care să nu o mai încerci. Și când în sfârșit ți-ai îndeplinit un vis îl sărbatoresti și după ceva timp constați că a mai apărut un vis care trebuie atins , iar tu un adult cu multe calități și ceva defecte trebuie să o iei de la început să urci într-un alt copac cu alte fructe diferit față de celălalt.